Poveste cu talc: simpla acceptare


A fost odata un fermier sarac care avea un fiu si un mic teren undeva in muntii Greciei, pe vremea dominatiei turcesti. Viata era grea si viata era scurta.
Intr-o zi, pe cand saracul fermier lucra pe camp, un superb cal alb a aparut si s-a asezat langa fermier, pascand in liniste.
Raspandindu-se vestea, toti vecinii fermierului au venit la el, felicitandu-l pentru animalul gasit. „Ce noroc pe tine!” au spus ei. „Acum vei putea sa folosesti calul ca sa ari pamantul si sa te duci cu caruta la piata- o sa te imbogatesti”.
Batranul a zambit bland. „Nu stiu daca sunt norocos sau ghinionist”, spuse el. „Tot ce stiu e ca lucram pamantul, cand, dintr-o data, a aparut acest cal si a inceput sa pasca. Etsi einai- asta e!”

In urmatoarele zile, calul a ramas, dar nimeni nu a venit dupa el, iar fiul fermierului a vrut sa vada daca il poate calari. Cu toate ca baiatul nu avea sa, a vazut ca putea sa calareasca fara sa- si dusi au fost. Din nefericire, dupa un timp au ajuns la niste crengi plecate, iar fiul fermierului a fost aruncat de pe cal, a cazut si si-a rupt piciorul.
Vecinii fermierului au venit in fuga. „Ce ghinion pe tine!” spuneau ei. „Fiul tau a cazut de pe cal si si-a rupt piciorul. Nu va mai putea sa te ajute la camp si mai mult decat sigur veti muri de foame.”
Batranul a zambit bland. Nu stiu daca sunt norocos sau ghinionist”, spuse el. „Tot ce stiu e ca lucram la camp si a aparut un superb cal alb; fiul meu a incercat sa il calareasca, dar a cazut si si-a rupt piciorul. Etsi einai- asta e!”

Doua zile mai tarziu, garda sultanului a sosit in sat, cautand recruti pentru armata. Pe acea vreme, sultanul purta o lupta impotriva unui dusman foarte puternic. Soldatii l-au gasit pe fiul fermierului (care ar fi fost un soldat ideal), dar cand si-au dat seama ca baiatul are un picior rupt, l-au lasat si au mers in satul urmator pentru a cauta recruti acolo.
Cand au auzit vestile, satenii au venit in fuga, „Ce noroc pe tine!” i-au spus. „Oamenii sultanului au venit sa-ti ia fiul, dar cand au vazut ca are un picior rupt l-au lasat si au plecat in satul urmator. Dumnezeu te iubeste cu adevarat!

Batranul a zambit bland. „Nu stiu daca sunt norocos sau ghinionist”, spuse el. „Tot ce stiu e ca lucram pamantul si a aparut un superb cal alb; fiul meu a incercat sa il calareasca, dar a cazut si si-a rupt piciorul. Garzile sultanului au venit sa-mi ia baiiatul in armata, dar cand au vazutca are un picior rupt, l-au lasat si au mers mai departe in satul urmator. Etsi einai- asta e!”

Zilele au trecut si piciorul baiatului a inceput sa se vindece. Dar, intr-o dimineata, fermierul s-a trezit si a vazut ca, peste noapte, calul disparuse.
Cand au auzit vestile, satenii au venit in fuga. „Ce ghinion pe tine!” spusera ei. „Frumosul cal alb a disparut- un animal asa de bun, si asa de valoros. Ce pierdere grava! Nu mai ai pentru ce trai!”
Batranul a zambit bland. „Nu stiu daca sunt norocos sau ghinionist”, spuse el. „Tot ce stiu e ca lucram pamantul, si a aparut un superb cal alb; fiul meu a incercat sa il calareasca, dar a cazut si si-a rupt piciorul. Garzile sultanului au venit sa-mi ia baiatul in armata, dar cand au vazut ca are un picior rupt, l-au lasat si au mers mai departe in satul urmator. Apoi, frumosul cal a disparut in mijlocul noptii. Etsi einai- asta e!”

Pe masura ce zilele treceau, fiul fiermierului s-a insanatosit si a putut sa umble din nou. Cand a fost suficient de bine, a mers sa caute frumosul cal alb.
Zilele au trecut, si fiermierul a continuat sa lucreze pamantul. Uneori era foarte cald, alteori era foarte frig, si, din cand in cand, era tocmai bine.
Cateva luni mai tarziu, fiul fermierului s-a reintors. „Nu o sa-ti vina sa crezi ce s-a intamplat”, spuse el. „Am mers pe urmele calului cat am putut de bine si l-am gasit la vreo 20 mile distanta. Pe spatele sau calarea cea mai frumoasa fata pe care am vazut-o vreodata. Pana la urma, i-am cerut tatalui ei mana fiicei sale si, ca zestre, mi-a dat calul alb. Asa ca eu m-am intors, calul s-a intors si am si cea mai frumoasa sotie din lume.”

Cum au auzit vestile, satenii au venit in fuga. „Ce noroc pe tine!” spuneau toti. „Fiul tau a plecat sa caute calul si s-a intors nu numai cu calul, dar si cu o nevasta frumoasa. Cat de norocos esti! Cred ca esti cel mai norocos om de pe pamant!”
Batranul a zambit bland. „Nu stiu daca sunt norocos sau ghinionist. Tot ce stiu e ca lucram pamantul si ca a aparut un superb cal alb; fiul meu a incercat sa-l calareasca, dar a cazut si si-a rupt piciorul. Garzile sultanului au venit sa-mi ia baiatul la lupta, dar cand au vazut ca are un picior rupt, l-au lasat aici. Apoi, calul a fugit si cand fiul meu a mers sa-l caute si-a gasit nevasta visurilor sale si a adus-o aici. Etsi einai- asta e!”

Lunile au trecut si intr-una din zile, batranul a murit.
Cand au aflat vestile, vecinii au venit in fuga. „Ce trist!” ii spuneau ei fiului. „Cand toate mergeau asa de bine, tatal tau a murit”. Tanarul nu a spus nimic, dar i-a condus pe vecini in camera unde era asezat tatal sau.
Pe buzele batranului era inca un suras bland.

„Palatul povestilor pentru copiii mari si mici”- cadoul ideal de 1 iunie


„Se apropie 1 iunie. Mulţi părinţi şi bunici se gândesc ce cadouri să cumpere copiilor. Eu vă rog să vă faceţi puţin timp, pentru a citi

10 motive pentru a citi „Palatul poveştilor pentru copiii mari şi mici”

Majoritatea părinţilor se gândesc ce cadouri să cumpere pentru copiii lor. Îmi permit să vă fac o sugestie – este vorba de Palatul poveştilor pentru copiii mari şi mici, apărută la Editura Areopag. Iată zece motive pentru a le face copiilor un astfel de cadou:

1. în primul rând – poveştile propriu-zise. Poveştile au teme diferite, în care sunt puse în valoare virtuţile – cum ar fi iubirea şi ajutorarea aproapelui – sau sunt ironizate patimile (lăcomia sau egoismul).
2. povestea principală („Palatul poveştilor frumoase”) e scrisă de un fiul meu, Codrin, când avea opt ani, şi avea ca titlu: „Când poveştile dispar”. Eu am adaptat povestea, astfel încât să se lege de celelalte nouă poveşti pe care le-am scris. Oricum, cred că cel mai bine ajung la sufletele copiilor ori poveştile unor autori foarte talentaţi, ori poveştile unor copii care au de spus ceva deosebit celor din jurul lor.
3. deşi majoritatea poveştilor au fost scrise cu câţiva ani în urmă – şi tipărite ca anexă a volumului Taina iubirii în anul 2007, le-am îmbunătăţit de multe ori, ţinând seama de sugestiile cititorilor – copii, educatoare sau profesori. Aceştia au reuşit să mă ajute să adaptez textele astfel încât impactul mesajului să fie maxim. Abia după ce am considerat că textele sunt definitive m-am decis să tipăresc poveştile separat (un alt motiv pentru care am întârziat tipărirea cărţii de faţă a fost că am aşteptat multă vreme pe cineva care să facă ilustraţii care să fie pe măsura poveştilor).
4. oricât de frumoase ar fi fost textele, dacă ilustraţiile nu ar fi fost pe măsură mesajul ar fi ajuns mai greu la inimile copiilor. E destul cred să vedeţi coperta ca să vă daţi seama că aveţi de-a face cu ilustraţii de excepţie.
5. este o carte tipărită în condiţii de calitate: copertă hard-cover, celofanată mat, hârtie 130 g/m2, cusută şi broşată
6. în ziua de azi, preţul contează pentru marea majoritate a cumpărătorilor. Cartea are 80 de pagini color, format aproape A4. În librării se poate achiziţiona la 22.5 lei, iar pe internet la preţuri mai mici, în funcţie de site, preţul scăzând până la 15 lei – cu reducere de 33%. Puţine cărţi se găsesc în România la un preţ şi la o calitate similară.
7. dacă de multe ori părinţii sau bunicii citesc seara poveşti celor mici aşteptând să se termine mai repede povestea, textele din Palatul poveştilor sunt gândite astfel încât să ajungă şi la sufletele celor mari ca vârstă, dar tineri la suflet.
8. poveştile sunt educative, dar nu moraliste. Ceea ce e foarte important pentru ca mesajul să fie receptat cum trebuie… Fără a fi o carte explicit religioasă, deşi elementul religios apare în câteva poveşti (cum este „Doctorul doctorilor”), cartea poate fi folosită de către profesorii de religie la orele lor. Oricum, îmbinarea dintre tradiţional şi modern face să fie citită cu plăcere chiar şi de elevii din clase mai mari.
9. majoritatea părinţilor se plâng de faptul că televizorul şi calculatorul răpesc prea mult din timpul copiilor lor. Există în această carte o poveste împotriva dependenţei de televizor („Hoţul de vieţi”), şi alta împotriva jocurilor pe calculator care fură pur şi simplu timpul copiilor („Ultimul nivel”)
10. uneori, părinţii cumpără pentru copiii lor cărţi la repezeală, fără să fie atenţi la conţinut. Pe http://www.palatulpovestilor.ro puteţi citi cartea în întregime, puteţi să vedeţi toate ilustraţiile, şi vă puteţi decide dacă această „reclamă” este justificată sau nu…

Dacă aţi intrat pe site-ul cărţii, şi dacă vi se pare că nu e o carte de calitate, vă rog să mă iertaţi pentru timpul răpit.

Rugăminte

Dacă volumul vă place, mă bucur mult. Ca autor, îmi doresc foarte mult ca poveştile mele să ajungă la un număr cât mai mare de oameni. Mi-aş fi dorit să o lansez în cât mai multe oraşe până începe vacanţa, dar am piciorul în ghips şi nu voi reuşi să merg decât la lansarea din Bucureşti, de pe 1 iunie (cu tot cu ghips…) Oricum, vă rog să anunţaţi un număr cât mai mare de părinţi despre această carte. Dacă puteţi, vorbiţi despre ea cu profesorii sau educatoarele copiilor dvs. Trimiteţi e-mail-uri sau mass-uri celor care ar putea fi interesaţi de carte sau, dacă aveţi bloguri, vă rog postaţi cartea sau măcar câteva poveşti din ea. De ce vă rog asta? Ştiţi bine că în ziua de azi asistăm la o campanie de promovare a produselor subculturale – şi lucrul acesta se vede foarte uşor la TV sau în ziare şi reviste. O carte ca „Palatul poveştilor” are mici şanse să aibă o promovare masivă, cum au cărţile cu monştri sau vrăjitoare. De aceea vă rog, încă o dată, să mă ajutaţi.

Şi, acestea fiind spuse, vă doresc toate cele bune.
Danion Vasile”

Bicicleta galbena


Andrei nu avea decat o singura dorinta, aceea de a primi o bicicleta galbena cu multe accesorii pe care o vazuse intr-o vitrina din oras. Nu mai putea sa si-o scoata din minte. Vedea acea bicicleta si in vis, si in cacao de dimineata, si in portretul lui Stefan cel Mare zugravit in manual. Dar mama lui Andrei avea atatea altele de achitat si cheltuielile cresteau zi de zi. Cu siguranta nu ar fi putut cumpara o bicicleta atat de scumpa ca aceea pe care o visa el.
Andrei stia greutatile mamei sale si, de aceea, se hotari sa-i ceara bicicleta ca dar de Craciun direct lui Dumnezeu. In fiecare seara, Andrei adauga la rugaciunea sa urmatoarele cuvinte: „Adu-ti aminte sa-mi dai bicicleta cea galbena de Craciun. Amin.” In fiecare seara, mama il auzea pe Andrei cum se ruga pentru a primi bicicleta cea galbena si in fiecare seara clatina cu tristete din cap. Mama stia ca pentru Andrei Craciunul va fi o zi cu multa durere. Bicicleta avea sa lipseasca, iar copilul avea sa fie dezamagit. Sosi si Craciunul si, fireste, Andrei nu primi nicio bicicleta. Seara, copilul ingenunchie ca de obicei langa patut pentru a-si spune rugaciunile.
Andrei- ii spuse cu blandete mama- cred ca trebuie sa fii nemultumit pentru faptul ca nu ai primit bicicleta ca dar de Craciun. Sper insa ca nu esti suparat pe Dumnezeu pentru ca nu a raspuns la rugaciunile tale.
Andrei isi privi mamica.
-Ah, nu, mamico. Nu sunt suparat pe Dumnezeu. El a raspuns la rugaciunile mele, spunandu-mi „nu”.

gasita in carticica „Pilde si povestiri pentru copii”

Parerile copiilor despre Dumnezeu, Sfinti si oameni buni


„Unii oameni nu putrezesc dupa ce mor fara sa fie imbalsamati, pentru ca trupurile lor au fost bagate in pamant cu cerul in ei” – Sabina Dallu, 12 ani

„In religia noastra oamenii care au murit se ingroapa in pamant pentru ca asa este bine, sa punem la loc ceva de unde l-am luat.” – Felix Roncea, 12 ani

„Picatura este bombata, mai ales lacrima si sudoarea, pentru ca ele sunt pline de sentimente.” – Ana Maria Pop, 14 ani

„Inima bate, bate pana se stinge, ca inima e ca lumanarea si daca tu crezi in Dumnezeu, El ti-o aprinde din nou in cer.” – Claudia Draghia, 9 ani

„Ca sa ne iubim semenii trebuie sa ne antrenam la nevorbit vorbe urate.” – Arcadie Martin, 8 ani

„La usa inimii cuiva nu trebuie nici sa ciocanesti, nici sa
navalesti, nici sa te rogi, ci trebuie doar sa canti.” – Florentina
Stoian, 11 ani

„Cand il ai pe Dumnezeu in suflet, toti oamenii din jurul nostru ne sunt rude.” – Catalina Opaina, 14 ani

„Umorul este vitamina de luat la viata grea. ” – Raluca Barbulescu, 14 ani

„Se spune despre artisti ca umbla cu capul in nori, ca artistul
vrea mereu sa-l vada pe Dumnezeu.” – Irina Moscu, 12 ani

„Omul este o adevarata fabrica de dorinte pentru ca se naste cu dorinta de viata si moare cu dorinta de a fi vesnic.” -Matei Filimon, 14 ani

„In bisericile ortodoxe, sfintii sunt slabi, alungiti la fata si la
corp, pentru ca asa arata cei care sunt buni la suflet, ca lor le-a ramas in corp doar sufletul, au ajuns numai piele si suflet.”- Tudor Matache, 12 ani

„E bine ca atunci cand esti elev sa inveti poezii, pentru ca asa cum depun oamenii bani in banca, pentru mai tarziu, trebuie sa aduni poezii in scoala, ca sa ai poezie cand te faci mare.” – Ana Matei, 12 ani

„Nu-si traiesc viata, spun unii despre calugari, deoarece li se
pare gresit cum calugarii prea si-au lipit viata de suflet si nu si-au lipit-o de trup, cum fac alti oameni” – Paul Paun, 12 ani

„Numai cel ce aude cu sufletul se poate incanta de concertul dat de greier si de izvor. ” – Nicoleta Stefan, 14 ani

„Muzica te curata de urat, dar numai daca o folosesti ca sapunul, adica toata viata, nu asa, din cand in cand.” – Irina Raducanu

„Diferenta dintre mama, tata si Dumnezeu e ca mama si tata pot crea oameni, dar nu plante si animale si e imposibil ca ei sa faca o mare.” – Roxana Chis, 10 ani

„Sfintii invata la o scoala din cer, ca ei locuiesc pe pamant dar ingerii le aduc din cer lectii in fiecare zi, sa le faca acasa” – Leon Alexandru Gutu, 8 ani

„Dumnezeu ii iubeste pe cei necredinciosi, dar ii iubeste cu
suferinta” – Ion Martin, 10 ani

„Albinele de aia ne dau noua toata ceara lor, ca au vazut ce facem noi cu ea, ca facem lumanari pentru Dumnezeu, si atunci albinele nu o mai pastreaza pentru ele.” – Pavel Martin, 8 ani

„Daca ar aparea aici, acum, Domnul nostru Iisus Hristos l-as
intreba daca ma poate duce la Mama Lui, ca eu vreau sa o intreb pe Maica Domnului cum este sa ai un copil-Dumnezeu. ” – Alina Andreea Zane, 8 ani

„Icoanele sunt portretele de familie ale lui Dumnezeu” – Ana Maria Badea, 12 ani

Copiii ne invata…


De ce circula singele in corp?

Sangele umbla prin corp, ca sa ii prinda pe microbi si sa ii inece.(6 ani).

La ce folosesc sprancenele?

Sprancenele folosesc ca sa tina fruntea sus, sa nu-i vina fruntea pe ochi. (6 ani)


De ce ne spalam cu sapun?

Noi ne spalam, ca sa dam sapun in ochi la microbi. (5 ani)

Ce sunt amprentele?

Amprentele e cand punem mana pe o clanta si raman degetele acolo si le gaseste politia. (8 ani)

Ce este sufletul?

Suflet e cand iti pune mama prajituri pe farfurie si ii lasi prajituri si lu ala mic. (8 ani)

Sufletul are o forma de inima. (8 ani)


Ce este tristetea?

Tristete inseamna cand un om vine la altul si bea mult. (7 ani)


De ce sa pun potcoave la cai?

La cal se pune potcoave, sa nu cada calul pe spate, atunci cand pune frana calul se intepeneste in potcoave. (9 ani)


Ce inseamna cuvantul „modern”?

Modern e cand vezi ceva frumos si e scump si n-ai bani. (7 ani)

Cum se face parfumul?

Parfumul se face din apa, dop si din parfum. (5 ani)

Cum se inteleg pasarile sau animalele intre ele, daca noi, oamenii, vorbim si de multe ori nu ne intelegem?

Pasarile sau animalele vin unele langa altele si vorbesc in soapta si noua ne spun numai „miau”. (10 ani)

Ce este timpul?

Timpul este o vreme care trece tot timpul. (5 ani)

Ce sunt buruienile?

Buruienile sunt niste plante folositoare doar lor. (12 ani)

Ce este acela un secret?

Secretul este atunci cand nu trebuie sa stie militia. (6 ani)


Ce este zambetul?

A zambi inseamna sa razi parca in gandul tau. (8 ani)

A zambi este cand niste oameni rad cu gura inchisa, ca sa nu deranjeze oamenii de la bloc. (7 ani)

La ce foloseste steagul?

Steagul foloseste, ca atunci cand veneau turcii peste noi, ei nu stiau pe ce tara veneau si atunci noi le aratam steagul si dupa aia ei stiau.

Ce este acela un minister?

Minister inseamna, ca sa te duci acolo sa te razbuni. (9 ani)

Minister este o incapere mare unde se aduna toti ministrii ca sa faca sedinte pentru a imbunatati cartierul lor. (9 ani)

Ce este igiena?

Igiena este cand vin neamurile si vad ce curat e in casa. (7 ani)


Din ce se face sapunul?

Sapunul se face din mai multi clabuci, la un loc. (6 ani)


De ce isi fac oamenii cadouri?

Oamenii isi fac cadouri, ca sa nu fie nesimtiti. (7 ani)

De ce da dirijorul din maini, cu un bat, cand dirijeaza?

Dirijorul da din maini, ca sa arate ducerea sunetului. (11 ani)

Dirijorul are un bat in mana, ca e urat sa arate cu degetul, la ala care canta cu contrabasul ca sa vada cum merge simfonia. (10 ani)


De ce gaina nu zboara pe sus, ca celelalte pasari?

Gaina nu zboara pe sus ca celelalte pasari, pentru ca-i e frica sa nu scape oul, cand ii vine sa-l faca. (10 ani)

Tatal si fiul



Un barbat a venit de la munca tarziu, obosit si nervos,
gasindu-si baietelul de 5 ani asteptand la usa nerabdator.

– Tati, pot sa te intreb ceva?

– Da sigur, despre ce e vorba? a raspuns tatal

– Tati, cati bani castigi pe ora?

– Hei, dar asta nu e treaba ta. De ce ma intrebi astfel
de lucruri? spuse omul nervos.

– Doar vreau sa stiu…Te rog spune-mi, cat castigi pe ora?

– Daca trebuie sa stii …castig 50$ pe ora.

– Ah, a raspuns micutul trsit, cu capul plecat.
Tati, imi imprumuti te rog 25$?

Tatal s-a infuriat:
– Daca singurul motiv pentru care m-ai intrebat
asta este ca sa imi ceri niste bani sa iti cumperi
o jucarie prosteasca sau alte prostii, atunci
du-te direct in camera ta la culcare.
Gandeste-te de ce esti asa egoist. Nu lucrez din
greu in fiecare zi pentru asa copilarii.

Micutul a mers in liniste in camera si a inchis usa.
Omul s-a enervat si mai tare pe intrebarile baiatului.
Cum a putut sa puna asa intrebari doar pentru a cere
niste bani.

Dupa o ora, tatal s-a calmat si a inceput sa gandeasca:
“Poate chiar era ceva de care chiar avea nevoie sa
cumpere cu 25$ si chiar nu mi-a cerut bani des”.

S-a dus la usa baiatului si a deschis-o.

– Dormi? Dormi? a intrebat….

– Nu tati, sunt treaz, a raspuns baiatul.

– M-am gandit, poate am fost prea dur mai devreme,
spuse tatal. A fost o zi lunga si m-am descarcat pe tine.
Uite aici ai 25$.

– Micutul a sarit, zambind. Multumesc tati, a strigat.

Dupa aceea a scos un pumn de bani.
Omul a vazut ca baiatul avea deja bani si s-a enervat din nou.
Micutul si-a numarat incet banii si s-a uitat catre tatal sau.

– De ce vrei mai multi bani daca deja ai? a spus tatal.

– Pentru ca nu am avut destul, dar acum am, a replicat baiatul.
Tati, am 50$.. Pot sa cumpar o ora cu tine ???? Te rog sa
vii mai repede acasa maine. Vreau sa mananc cu tine.

preluat de aici

Ce parere au copiii despre mame- raspunsurile unor copii de clasa a II-a


De ce a facut Dumnezeu mame?

Ea e singura care stie unde e banda de lipit.
Mai mult ca sa curete casa..
Sa ne ajute pe noi cind ne nastem.

Cum le-a facut Dumnezeu pe mame?

El a folosit pamant, cum ne-a facut si pe noi.
Magie, plus putere suprema, si a amestecat mult.
Dumnezeu a facut mame la fel ca mine si tine … Numai ca el a folosit piese mai mari…


Din ce ingrediente au fost facute mamele?

Dumnezeu a facut mame din nori si par de inger si cele mai frumoase lucruri din lume si o masura de severitate.
Ele trebuie sa aiba startul din oase de om. Dupa aia s-a folosit foarte multa ata, ma gandesc.


De ce Dumnezeu te-a dat pe tine mamei tale si nu la altei mame?

Pentru ca noi sintem neamuri..
Dumnezeu a stiut ca ea ma iubeste mai mult decat mamele altor oameni.

Ce fel de fetita a fost mama ta?

Mama mea a fost totdeauna mama mea si nimic altceva.
Nu stiu, ca nu am fost pe vremea aia, dar cred ca a fost mare sefa.
Altii imi spun ca ea era buna candva.

Ce a trebuit sa stie mama ta despre tatal tau inainte ca ea sa se casatoreasca cu el?

Numele lui de familie..
Ea a trebuit sa stie trecutul lui. Daca a fost un escroc? Daca se imbata cu bere?
Daca face cel putin $800 pe an, daca el a spus ’nu’ la droguri si ’da’ la treburile casei?

De ce mama ta s-a casatorit cu tatal tau?

Tatal meu face cele mai bune macaroane din lume. Si mama mea mananca mult.
Ea a devenit foarte batrana si nu mai putea sa faca nimic fara el.
Bunica mea mi-a spus ca mama mea nu a avut sapca gindirii pe cap cand s-a maritat cu tata.

Cine-i boss la voi in casa?

Mama mea nu vrea sa fie boasa, dar ea trebuie sa fie pentru ca tatal meu e pampalau.
Mama e. Poti sa-ti dai seama dupa cum face inspectia camerei mele. Ea vede orice sub pat.
Eu cred ca mama e, numai pentru ca ea are mai multe de facut decat tatal meu.

Care-i diferenta dintre mama si tata?

Mama lucreaza la lucru si lucreaza acasa, iar tata lucreaza numai la lucru.
Mama stie cum sa vorbeasca cu profesorii fara ca sa-i sperie.
Tatii sint inalti si puternici, dar mama are puterea reala, pentru ca ea este cea pe care o intrebi cind vrei sa perteci o noapte acasa la prieteni…
Mama are magie, ea te face sa te simti bine fara doctor.

Ce face mama ta in timpul liber?

Mamele nu au timp liber.
O auzi pe ea zicand ca plateste facturi toata ziua.


Ce ar trebui sa schimbe mama ta, ca sa fie perfecta?

In interior ea e deja perfecta. Pe dinafara cred ca ar trebui o operatie de frumusete.
Dieta.

Daca ai putea sa schimbi ceva la mama ta, ce ar fi?

Ea ma obliga tot timpul sa imi tin camera curata. As sterge asta din ea..
As face-o mai desteapta. Atunci ea ar sti ca sora mea e cea care a facut prostii, si nu eu.
Eu as dori ca ea sa scape de ochii invizibili de la spatele capului.

28 de sfaturi de la copii pentru parinti


1. Nu ma corecta in public. Voi fi mult mai sensibil daca-mi vei vorbi bland intre patru ochi.

2. Nu incerca sa discuti comportamentul meu in febra conflictului. Din anumite motive, auzul meu nu e foarte bun in acel moment iar cooperarea mea e mult mai slaba.

3. Nu incerca sa imi tii predici! vei fi surprins sa vezi cat de bine stiu ce e bine si ce e rau.

4. Nu ma face sa simt ca greselile mele sunt ireparabile.Trebuie sa invat sa fac greseli fara a avea sentimentul ca nu sunt bun de nimic.

5. Nu ma cicali. Daca o faci, va trebui sa ma protejez prin a parea surd.

6. Nu-mi cere explicatii pentru actiunile mele gresite. Nici eu nu stiu de ce procedez asa cateodata.

7. Nu ma pedebsi prea tare. Ma sperii usor si atunci spun minciuni.

8. Nu uita ca-mi place sa experimentez. Invat din asta, deci obisnuieste-te, te rog!

9. Nu ma feri de consecinte! Trebuie sa invat din experiente.

10. Nu ma rasfata. Eu stiu foarte bine ca nu mi se cuvine tot ceea ce cer, dar te incerc totusi.

11. Nu-ti fie teama sa fii ferm cu mine. Eu prefer asa. Asta ma aseaza la locul meu.

12. Nu folosi forta cu mine. Asta ma obisnuieste cu ideea ca numai puterea conteaza. Voi raspunde mult mai bine daca sunt condus.

13. Nu fii inconsecvent. Asta ma pune in incurcatura si ma face sa incerc sa scap nepedebsit indiferent ce fac.

14.Nu face promisiuni pe care stii ca s-ar putea sa nu le poti tine. Asta ma va face sa imi pierd increderea in tine.

15. Nu raspunde provocarilor mele atunci cand fac lucruri care te supara. Voi incerca atunci sa capat si mai multe „victorii”.

16. Nu te supara prea tare cand iti spun „te urasc”. Nu cred ce spun dar vreau sa te fac sa intelegi ca ai gresit si sa iti para rau pt ceea ce ai facut.

17. Nu ma face sa ma simt mai mic decat sunt. Voi incerca sa-ti demonstrez contrariul purtandu-ma ca o persoana importanta.

18. Nu face nimic din ceea ce as putea face si singur! Asta ma face sa ma simt ca un copil si voi continua sa te folosesc in serviciul meu (si ma face sa imi pierd si increderea in mine si propria responsabilitate).

19. Nu menaja relele obiceiuri. Acorda-mi cat mai multa atentie. Altfel nu ma faci decat sa ma incurajezi sa continui.

20. Nu baga prea mult in seama indispozitiile mele. S-ar putea sa profit de faptul ca-mi acorzi mai multa atentie cand sunt bolnav…

21. Nu ma respinge cand pun intrebari. Daca o faci, vei constata ca nu te mai intreb pe tine si-mi caut informatiile in alta parte.

22. Nu-mi raspunde la intrebarile mele prostesti, lipsite de sens. Altfel, voi incerca sa te agat de mine mereu cu astfel de intrebari.

23. Nu incerca niciodata sa arati cat esti de perfect sau infailibil. Ma faci sa ma simt ca nu te voi putea ajunge vreodata.

24. Nu te teme ca petrecem prea putin timp impreuna. Ceea ce conteaza e cum il petreci.

25. Nu te teme daca eu sunt speriat. Voi deveni si mai speriat. Arata-te curajos!

26. Nu uita ca eu nu pot creste fara o gramada de incurajari si intelegere. Dar cateodata o apreciere chiar castigata cinstit este uitata pe cand o mustrare batjocoritoare nu!

27. Poarta-te cu mine cum te porti cu prietenii tai. Atunci voi deveni si eu prietenul tau. Tine minte: invat mult mai mult de la un model decat de la un critic si in afara de asta:

28. Te iubesc foarte mult. Te rog iubeste-ma si tu in schimb…sanatos.

soricelul


Un şoricel privi din crăpătura sa din perete şi îi văzu pe ţăran şi pe nevasta acestuia deschizând un pachet.

– Ce mâncare să fi adus oare? se întrebă şoricelul… Cu groază îşi dădu repede seama că era o capcană
Şoricelul se strecură cu mare grijă în curtea animalelor şi dădu alarma:

– E o capcană în casă, e o capcană în casă!

Găina cotcodăci şi se înfoie, ridică apoi capul şi îi spuse:
– Domnule Şoarece, vad bine că aceacest lucru te afectează, dar pentru mine el nu are nici o relevanţă.

– Nu pot permite ca acest lucru să mă afecteze.

Şoricelul se întoarse atunci înspre porc şi îi spuse:

– E o capcană în casă, e o capcană în casă!

Porcului îi fu milă de el, dar răspunse:

– Îmi pare foarte, foarte rău, Domnule Şoarece, dar tot ce pot să fac este să mă rog. Te asigur că te vei găsi în rugăciunile mele.

Şoricelul merse atunci la vacă şi îi spuse:

– E o capcană în casă, e o capcană în casă!

Vaca îi spuse:

– Vai! Domnule Şoarece, îmi pare foarte rău pentru tine, dar chiar nu este o urgenţă pentru mine.
Şi aşa se întoarse şoricelul în casă, cu capul plecat şi cât se poate de amărât, pentru a înfrunta de unul singur capcana pusă de ţăran.

În chiar noaptea aceea în casă se auzi un zgomot… Cum ar fi zgomotul produs de o capcana în care s-a prins un şoricel.

Nevasta ţăranului se repezi să vadă ce s-a prins. Pe întuneric, ea nu îşi dădu seama că în capcană îşi prinsese coada un şarpe veninos.
Oricine ştie că cel mai bun tratament împotriva febrei este supa proaspătă de pui, aşa că ţăranul luă un cuţit şi se duse în curtea păsărilor, ca să facă rost de principalul ingredient pentru supă.

Dar nevasta lui nu se însănătoşi, aşa că prietenele şi vecinele ei veniră să o îngrijească şi stăteau cu ea mai toată ziua. Pentru a le da de mâncare, ţăranul fu nevoit să taie porcul.

Nevasta ţăranului nu se mai însănătoşi, şi muri la scurt timp.

La înmormântare veni multă lume, iar ţăranul trebui să taie şi vaca pentru a-i hrăni pe toţi.

Şoricelul se uita din crăpătura lui din perete, cuprins de tristeţe.

Morala: data viitoare când auzi că cineva se confruntă cu o problemă şi tu ai impresia că acest lucru nu te priveşte, adu-ţi aminte: Când unul dintre noi este ameninţat, cu toţii suntem expuşi unui risc.

Suntem cu toţii implicaţi în această călătorie numită viaţă. Trebuie să avem grijă unii de alţii şi să facem un efort în plus pentru a ne încuraja unii pe alţii.
FIECARE DINTRE NOI ESTE UN FIR VITAL ÎN TAPIŢERIA ALTEI PERSOANE;
VIEŢILE NOASTRE SE ÎNTREŢES, ŞI ACEST LUCRU NU ESTE ÎNTÂMPLĂTOR.

copiii spun lucruri trasnite


« Older entries