Ortodoxia, Adevarata Religie


Intr-un timp in care Ortodoxia este inconjurata de tot mai multi „colti”, cand devine tot mai „inghesuita” de credintele si practicile orientale, la ea acasa, este cazul sa ne amintim de principiile care o caracterizeaza si de traditia de peste 2000 de ani si sa ne intarim in credinta. Ortodoxia presupune adevar testat in timp, viata spirituala, mistagogica, experienta mistica, si misterul Liturghiei. Dumnezeul ortodocsilor este Sfanta Treime, adica Tatal, Fiul si Duhul Sfant. Traditia o recunoaste pe Maica Domnului, ca fiind nascuta in mod normal, de catre Ioachim si Ana, prin rugaciune. Specific Ortodoxiei ii este:

-filantropia, bunatatea fata de oameni, insotita de speranta, compasiune, rugaciune, iertare; aici adaugam si milostenia materiala, care se manifesta prin impartirea propriilor bunuri cu cei de aproape (atat prin obiecte, cat si prin bani);
-trairea in gloria lui Dumnezeu, reprezentat printr-un Hristos care a biruit;
-scopul vietii crestinului ortodox: mantuirea, adica dobandirea Duhului Sfant; faptele au si ele o importanta, intricat sunt manifestarea credintei si a convingerilor personale inscrise in principiile ortodoxe;
-un loc central in viata credinciosului ortodox il are relatia personala a omului cu Dumnezeu, cu Hristos cel Inviat si marturisirea credintei lui prin viata lui de zi cu zi, prin trairea clipa de clipa cu El;
-credinciosii se pot intari in credinta prin rugaciune (atat cea personala cat si cea bisericeasca, prin slujbele specifice), cugetare (meditatie, gandire la cele intamplate in viata lui pentru a intelege lucrarea Domnului in propria viata si a celor din jur), lectura duhovniceasca (dar cu masura si numai incercan sa retinem si sa punem in practica), vizionarea de filme crestine, discutii duhovnicesti (la fel cu masura si nu foarte dese), si prin Sfintele Taine (Spovedania, Impartasania);

„Religia nu consta din dogme, religia inseamna viata, iar daca reusesti sa ajungi la oameni, la nivelul lor de viata, atunci cu adevarat ii atingi si intelegi mai bine.”

Intariti-va si prin lecturarea si vizionarea:

http://logos.md/forum/showthread.php?t=69

Anunțuri

gand pentru azi


Sinucigasii nu se omoara cand simt ca le e greu, ci atunci cand cred ca nu mai exista nicio speranta (dr. Pavel Chirila).

Gand pentru azi, 2 februarie de sarbatoarea Intampinarii Domnului


Mi-as dori foarte mult ca in clipa plecarii noastre din aceasta viata, sa putem sopti Mantuitorului, plini de dragostea credintei: „Acum slobozeste pe robul Tau Hristoase, ca vazura ochii mei mantuirea Ta. In adevar am trait, in sinceritate am umblat, din credinta am vorbit si cu dragoste m-am rugat, caci in Mainile Tale mi-am incredintat sufletul…” Amin.

Arhim. Siluan Visan
(Sursa)

Gand pentru azi


„Doamne! Doamne, iubesc porunca ta, dar tu vezi ca nu pot s-o traiesc. Vino, Tu, si salasluieste Tu intru mine, si lucreaza Tu intru mine cele cu neputinta omului.”

Rugaciunea catre Sfanta Treime a Sfantului Ioan de Kronstadt


Sfanta Treime- Tatal, Fiul si Duhul Sfant, pentru mine, ca si pentru toti, este respiratie si lumina, viata, putere, intelepciune, sfintenie, toata bogatia, ajutor, tamaduire de orice boala, foc al rugaciunii, izvor de umilinta, siguranta si toate cele bune…Iti bate oare inima cu bucurie si e patrunsa de fior la aducerea aminte si la pronuntarea sfantului Nume al Celui Necreat, Care pe toate le-a creat? Sfanta Treime- Tatal, Fiul si Duhul Sfant…O, ce nume minunat! O, preafrumoasa si vesnica Treime, Care ai inzestrat lumea materiala, dar si pe cea nemateriala, cu o frumusete unica, de netalcuit…Slava Tie, Doamne, Care ne-ai descoperit noua Taina Sfintei Treimi! Amin.

preluata din cartea „Calea pocaintei launtrice”, Sfantul Ioan de Kronstadt

In Saptamana Luminata toate se umplu de lumina


Biserica vesteste de Sfintele Pasti: „Acum toate s-au umplut de lumina: cerul si pamantul si cele de sub pamant”. Iata de ce Biserica numeste aceasta saptamana ca fiind Saptamana Luminata. Ea ne cheama sa purtam in noi lumina Invierii lui Hristos si in aceasta lumina sa ne imbratisam unul pe altul si sa zicem fratilor si celor ce ne urasc pe noi.

cititi mai mult aici

Astazi marturisesc ca…


Marturisesc ca …

sunt nevrednic a sluji acestui Dumnezeu ce merge pana la jertfa suprema si pentru mine. Ma vad de cele mai multe ori neputincios in a-mi iubi fratele precum mi-a poruncit, coplesit fiind de iubirea de sine, care nu face altceva decat sa murdareasca haina sufletului meu…

Marturisesc ca…

sunt neputincios in a-I slujii Domnului din toata inima, din tot cugetul si din tot sufletul meu. Incerc sa-I fiu alaturi ca si ceilalti ucenici, insa sunt prea mandru sa ma smeresc in fata fratilor, dupa cum mi-a poruncit…

Marturisesc ca…

stau si privesc cum se roaga Tatalui Ceresc pentru noi toti si pacatele noastre, fara sa fac nimic. Cum plin de sudoarea ce se transforma in broboane de sange, plange, vazand ca jertfa Lui nu va fi pretuita cum trebuie. Caci nu-mi schimb viata, nici obiceiurile…

Marturisesc ca…

ma simt mai rau decat Iuda, care cu gand viclean s-a indepartat de El. Caci el poate avea o scuza, necunoscand pe deplin Dumnezeirea Lui Hristos. Eu insa o cunosc! Si totusi Il vand zi de zi, cautand sa fac compromisuri de tot felul, pentru a trai cat mai bine…

Marturisesc ca…

desi am fagaduit sa-I urmez Lui pana la sfarsitul vietii, ca si Petru, ma lepad de fiecare data cand incerc sa fac voia mea; lepadandu-ma de credinta ce o am ca sa nu smintesc pe ceilalti…

Marturisesc ca…

departe fiiind de El, ma rusinez de ceilalti si urmaresc ca un spectator clipele in care este batjocorit de societatea „moderna” in care traim. Raman pasiv la orice acuzatie care I se aduce, neincercand nici macar sa ma rog sa-I ierte pe fratii mei pentru pacatul facut. Nici pentru mine nu cer iertare…

Marturisesc ca…

ma cutremur la gandul ca sunt si eu o rana pe trupul Lui. Deoarece prin felul in care-mi traiesc viata, nu-I recunosc jertfa. Uit sa-I dau slava in tot timpul si in tot ceasul, caci sunt convins ca mi se cuvine tot ceea ce am. Si astfel nu voi recunoaste poate niciodata prezenta Lui in viata mea; intoarcerea mea – a fiului risipitor- pe care o asteapta, devine un vis rupt de realitate…

Marturisesc ca…

sunt pricina pentru care sufera aceste chinuri. Iau eu nici macar nu privesc catre El cum se rastigneste si pentru mine; cautand sa alin suferinta mea cu bucuria impacarii cu Dumnezeu. Inima imi ramane impietrita la vederea jertfei, caci ma gandesc ca nu merit sa sufar si eu, mi-e frica…

Marturisesc ca…

atunci cand ma simt rastignit, nu privesc cu credinta in ochii Lui. Ci ma las coplesit de tristete, uitand ca pot fi „astazi” cu El „in Rai”. Caci noi pentru pacatele noastre suferim…

Marturisesc ca…

frica mortii ma cuprinde cand vad ca inaintez in varsta, prietenii incep si „pleaca la Domnul”, iar puterile mele scad pe zi ce trece. Cu toate ca ar trebui sa ma incred in cuvantul ca acum moartea nu mai exista! Ca prin Invierea Lui, eu am posibilitatea de a revenii in sanul lui Avraam, precum saracul Lazar…

Marturisesc ca…

mi-e greu sa cred in Inviere, ca sunt sub robia fricii de a ma prezenta in fata Lui la judecata. Voi fi singur si din pacate nu am ajuns sa-L iubesc; uit ca numai iubirea poate alunga frica! Dupa cum spunea si Sf. Antonie cel Mare; “acum nu ma mai tem de El, caci Il iubesc. Iar iubirea alunga frica”…

Marturisesc ca…

desi incerc sa raman cu Mironositele langa crucea Lui, ma indepartez mereu de Golgota. Sunt slab in a demonstra cat de mult Il iubesc, si mai slab in a crede ca ma iubeste. Iubesc mai degraba fuga de responsabilitate, decat bucuria iertarii ce mi se ofera…

Marturisesc ca…

incerc sa ma pocaiesc de pacatele facute, dar de cele mai multe ori nu las Harul Sfantului Duh sa lucreze in mine. Pocainta mie atat de superficiala, incat nu ma gandesc sa-mi schimb viata. Imi linistesc constiinta incercand sa fac ce trebuie dupa invatatura Bisericii. Raman intr-o stare de impietrire ce-mi cuprinde sufletul, lacrimi nu am sa-mi spal haina sufletului meu, iar iertarea ce mi-o daruieste mi se pare un drept al meu, nu o mila de-a Lui cu mine…

Marturisesc ca…

adesea caut sa ma scuz pentru comportamentul meu, incercand sa dau vina pe altcineva. Este simplu sa ma uit la cei de langa mine, sa ma las in voia vietii, fara sa incerc a fi mai bun. Sunt las in a recunoaste cat de usor mi-a fost sa spun: „nu eu, ci…”

Marturisesc ca…

mi-e greu sa traiesc dupa legea iubirii, caci ea presupune jertfe la care nu sunt pregatit sa ma supun…

Marturisesc ca…

rugaciunea-mi este ca o povara de multe ori, ca nu cred in puterea ei decat cand am nevoie de ajutor. Traiesc dupa placul meu, nu dupa placul Lui!…

Marturisesc ca…

am simtit de multe ori bucuria Invierii, insa nu am pastrat vie Lumina ce se coboara si in sufletele noastre in noaptea de Sfintele Pasti. Ea stingandu-se la prima adiere cu tristete, sau din lipsa uleiului in candela sufletului meu…

Cred si marturisesc ca va ajuta dorintei mele de a-I slujii (fiecare din noi Ii poate slujii de pe pozitia pe care se afla), incercarii mele de a-mi schimba viata prin pocainta, imi va ierta lepadarea si fuga de responsabilitate, ma va lua cu El in Rai…Caci nu-mi doresc altceva decat sa cred, sa ma rog, sa iubesc, sa rabd si sa iert. Din tot sufletul, din tot cugetul si cu toata puterea mea!

AMIN!

Arhim. Siluan Visan

preluat de aici

gand pentru azi


Acum stiu, stiu ca orice ura, orice aversiune, orice tinere de minte a raului, orice lipsa de mila, orice lipsa de intelegere, bunavointa, simpatie, orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul gratiei si gingasiei unui menuet de Mozart … este un pacat si o spurcaciune; nu numai omorul, ranirea, lovirea, jefuirea, injuratura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderarea, orice cautatura rea, orice dispret, orice rea dispozitie este de la diavol si strica totul. Acum stiu, am aflat si eu… (Nicolae Steinhardt)

gand pentru azi


„Sfintenia nu inseamna sa mergi pe ape, nu inseamna sa zbori prin vazduh, nu inseamna sa inviezi mortii. Cea mai mare virtute a sfinteniei la care poate ajunge un om in zilele noastre este sa se invieze pe sine, din propriile pacate”

Despre conditia de mucenic- teolog Marian Maricaru



« Older entries