„Murim…ca maine” – Magda Isanos


Anunțuri

1 comentariu

  1. ciprian said,

    Octombrie 23, 2011 la 12:50 am

    E-aşa de trist să cugeti că-ntr-o zi,
    poate chiar mâine, pomii de pe-alee
    acolo unde-i vezi or să mai stee
    voioşi, în vreme ce vom putrezi.

    Atâta soare, Doamne, atâta soare
    o să mai fie-n lume dupa noi;
    cortegii de-anotimpuri şi de ploi,
    cu păr din care şiruie răcoare…

    Şi iarba asta o să mai răsară,
    iar luna tot aşa o să se plece,
    mirată, peste apa care trece
    noi singuri n-o să fim a doua oară.

    Şi-mi pare-aşa ciudat că se mai poate
    găsi atâta vreme pentru ură,
    când viaţa e de-abia o picătură
    între minutu-acesta care bate

    şi celălalt; şi-mi pare nenţeles
    şi trist că nu privim la cer mai des,
    că nu culegem flori şi nu zâmbim,
    noi, care-aşa de repede murim.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: