Cuvant al maicii Siluana despre pocainta


Pocăința ne ajută să ieșim din capcana țesută din iluziile că putem să ne eliberăm de răul din afara noastră ignorând răul din noi și să ne recunoaștem ca moștenitori activi și conștienți ai răutății întregii lumi căzute.
Ca să putem înțelege ce este pocăința adevărată avem nevoie să o deosebim de sentimentul nevrotic al vinovăției. Vinovăția nevrotică este o reacție a egoului care imită pocăința. Când ne simțim vinovați, chiar dacă ne cerem iertare, de fapt ne îndreptățim, căutăm cauzele în altă parte, acuzăm pe altcineva și rămânem cu convingerea că am fi putut sau am putea de acum înainte, să ne purtăm mai bine, să fim altfel. Și asta numai și numai pentru a ascunde de la fața conștiinței că nu putem fi buni, că n-am putut face altfel și că nici nu vom putea fără Dumnezeu! Când ne pocăim cu adevărat, nu avem ce făgădui lui Dumnezeu, nu avem ce să-I dăm și înțelegem, în sfârșit, că tot ce cere El de la noi este să-L primim, să-L lăsăm să ne slujească, să ne vindece, să ne umple de bucuria Lui. Da, vom simți o mare durere, o cumplită întristare a sufletului și o adevărată zdrobire a inimii văzându-ne cum suntem. Trăind asta fără disimulare și apărare, Îl vom lăsa pe Mângâietorul să intre în inima noastră zdrobită și vom simți mila Domnului și odihna înțelegerii că nu mai e nevoie să ne străduim să fim altfel, altcineva. Abia de aici încolo putem începe lucrarea poruncilor. Până atunci, tot ce facem nu e decât cosmetizare morală, viclenie sau autoamăgire.
Semnele pocăinței sunt: lacrimile, durerea inimii însoțită de mângâiere și de încrederea în făgăduințele Domnului. Semnele vinovăției nevrotice sunt: frica, furia, autocompătimirea, victimizarea.

citeste tot raspunsul maicii aici

Anunțuri

2 comentarii

  1. cap iuliana said,

    Mai 16, 2011 la 1:24 pm

    Maicuta draga,
    Dumnezeu sa va binecuvanteze.Vreau sa va spun ca desi constientizez rautatea din mine,puterea egoului,ma zbat cu durere si oscilez intre frica,sentimente de vinovatie,furie,si nadejde,ruga si umilinta.Cu toate astea frica e atat de mare icat pic in deznadejde,depresii si tot felul de griji.Sotul meu e dependent de antidepresive si face fata cu greu vietii.In Sschimb Dumnezeu ne-a dat un copilas care are 1 an si 3 luni,o minune,un copil sanatos,vesel prietenos,pe care incerc sa il educ in legile Bunului Dumnezeu.La varsta lui frageda spune, Doamne si amin,sau „popa”.EL e bucuria noastra dar ne facem griji financiare.Si asta parca ne intuneca toata bucuria.Imi doresc sa ma pocaiesc cu adevarat si Dumnezeu sa-mi calauzeasca PASII.Dumnezeu sa ne binecuvanteze pe toti.

    • mugureinflorit said,

      Mai 16, 2011 la 2:08 pm

      Draga Iuliana, acesta este blogul meu, nu este blogul maicii, si nu cred ca o sa iti vada post-ul. Te invit sa ii scrii pe adresa site-ului Centrului Sfintii Arhangheli pe care il conduce, mai precis la sectiunea „maica Siluana va raspunde”: http://www.sfintiiarhangheli.ro/maica-siluana-va-raspunde. Numai bine, sanatate tie si familiei tale, Domnul sa va mangaie!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: