Prefaţa editorului:
Minuni în România zilelor noastre…
Acum douăzeci de ani foarte puţini români ştiau despre viaţa şi minunile Sfântului Nectarie. Acum zece ani, datorită pelerinajelor în Grecia, unii români au început să îl cunoască pe sfânt. Datorită tipăririi primelor cărţi despre sfânt, faima sa a început să se răspândească în toată ţara. Astăzi, Sfântul Nectarie este recunoscut ca unul dintre sfinţii grabnic ajutători.
„Cine este Sfântul Nectarie?”
La această întrebare, unii dintre cititorii acestei cărţi ar fi gata să spună: „Este sfântul care m-a ajutat la greu”, sau „Este sfântul care mi-a ajutat mama”, sau alte rude, sau „Este sfântul care m-a ajutat să mă apropii de Biserică…”
Pentru astfel de cititori, o prefaţă la această carte nu îşi are rostul. Ei abia aşteaptă să se bucure duhovniceşte, citind noi minuni ale sfântului.
Această prefaţă se adresează, însă, mai ales celor care au auzit de la alţii că Sfântul Nectarie este un mare făcător de minuni şi vor să ştie mai multe despre acestea…
Există mari sfinţi, canonizaţi de Biserică de sute de ani, dar despre care nu se ştie decât că au dus o viaţă de nevoinţă sau că au primit moarte mucenicească. Nu sunt cunoscute minunile lor.
În cazul Sfântului Nectarie, lucrurile stau altfel. Trecut la Domnul în anul 1920 – şi canonizat în anul 1961 -, sfântul şi-a arătat ajutorul în toate colţurile lumii.
Faima Sfântului Nectarie creşte şi în România. Lucrul aceste se vede şi din grija acordată prăznuirii sale, pe 9 noiembrie. În Bucureşti, la Mănăstirea Radu Vodă, din an în an vin din ce în ce mai mulţi credincioşi din întreaga ţară.
În acelaşi timp, şi la alte biserici sau mănăstiri în care se află părticele din moaştele sfântului creşte numărul pelerinilor. La Iaşi, la Şinca, la Ghimiceşti, la Brădetu sau în alte biserici, Sfântul Nectarie a vrut să ajungă o parte – mai mică sau mai mare – din sfintele sale moaşte. Dar ceea ce contează este mai ales credinţa cu care oamenii vin să i se închine.
Din ce în ce mai mulţi părinţi dau copiilor lor numele de Nectarie sau Nectaria, pentru că au fost ajutaţi de sfânt sau pentru că cer ajutorul sfântului pentru copiii lor.
Părintele Constantin Karaisaridis din Atena îi mărturisea odată unui teolog român că, în fiecare familie credincioasă din Grecia, Sfântul Nectarie a făcut cel puţin o minune. Cum a făcut şi în familia acestui părinte…
Din păcate, mulţi dintre cei ajutaţi de sfinţi se ruşinează să dea mărturie despre ajutorul primit. „Ce vor zice ceilalţi?” „Ce vor zice colegii de serviciu dacă află?” „Ce vor zice rudele?”
Unii îndrăznesc totuşi şi scriu mărturii pe care le semnează cu pseudonime sau cu iniţiale. Dacă nu pot mai mult, e bine şi atât. Dar e greu de înţeles cum, după ce au citit că Sfântul Nectarie le-a cerut în mod expres unor oameni cărora li s-a arătat să scrie sau să vorbească despre minunile sale, unii preferă tăcerea. Ascund lumina sub obroc. (E adevărat că există şi minuni care nu pot fi înţelese decât de cei care le-au trăit. De aceea este bine ca cei ajutaţi de sfinţi să îşi întrebe duhovnicii dacă e bine sau nu să facă publice anumite minuni sau anumite detalii legate de unele minuni.)
Cât priveşte mărturiile făcute publice, mulţi s-au întărit în credinţă datorită lor. Poate că cea mai cunoscută mărturie legată de minunile Sfântului Nectarie în România este cea a preotesei Maria Oprea din Sibiu. Aceasta a avut o sarcină extrauterină; doctorii i-au cerut să avorteze, dar ea nu a acceptat aşa ceva. Şi, prin rugăciuni către Sfântul Nectarie, sarcina a devenit normală. Şi copilul s-a născut cu bine…
Preoteasa i-a trimis mai apoi mărturia ei lui Danion Vasile, care începuse strângerea mărturiilor pentru cartea de faţă. Ajunsă pe internet, mărturia a fost imediat preluată pe mai multe site-uri şi în mai multe publicaţii religioase – parţial sau integral. În urma citirii ei, mai mulţi oameni au dobândit încredere în mijlocirile Sfântului Nectarie şi au fost la rândul lor ajutaţi (o astfel de mărturie este inclusă şi în volumul de faţă – cea a Danei Târnescu).
Poate că minunea cea mai greu de crezut este cea mărturisită de Maria Liliana Manolache. Aceasta a fost pur şi simplu operată de Sfântul Nectarie, după ce trecuse prin nişte încercări greu de descris în cuvinte – răpită, bătută, aruncată într-o prăpastie etc. În urma bătăilor, îşi pierduse auzul şi văzul aproape de tot…
Cuvintele ei ne arată clar că sfinţii lucrează şi în zilele noastre aşa cum au lucrat de la începutul Bisericii. Boala noastră principală este lipsa credinţei, sau puţinătatea credinţei. Dacă noi am fi tari în credinţă, minunile ar face parte din viaţa noastră.
Citirea unei cărţi poate schimba vieţile noastre. De aceea Sfântul Ioan Gură de Aur îi îndemna pe creştini să facă rugăciune înainte să se apuce de citirea cărţilor duhovniceşti. Rugăciunea pregăteşte sufletul pentru a înţelege cele citite. Din păcate, mulţi citesc cărţi ortodoxe, dar puţini aplică în viaţa lor cele citite. Prin rugăciune începem să înţelegem că aşa cum Dumnezeu a lucrat în vieţile altora, la fel poate lucra şi în vieţile noastre.
Dacă cititorii se vor folosi de cele citite, ar fi bine să împrumute această carte (sau chiar să o dăruiască) celor aflaţi în diferite necazuri.
Ar fi bine să fie prezentată de preoţi în parohiile lor, şi chiar de către profesorii de religie elevilor. Copiii vor afla în Sfântul Nectarie un prieten. Un prieten care îi ajută la toate examenele vieţii…
Dar nu numai copiii pot afla în Sfântul Nectarie un prieten. Ci toţi cei care i se vor ruga cu credinţă.
De obicei, oamenii aleargă la ajutorul sfinţilor la boală sau la vreme de necaz. Ar fi bine însă ca oamenii să se apropie de sfinţi fără să fie presaţi de vreo încercare. Şi, dacă vor face aşa, vor trece mai uşor prin toate greutăţile viitoare. Pentru că, vrem sau nu, ne place sau nu, crucea face parte din viaţa creştinilor. Şi, dacă fugim de cruce, fugim de mântuire şi de Hristos.
Trăim vremuri în care răutatea s-a înmulţit şi iubirea dispare, încetul cu încetul. Chiar între creştini, dezbinarea îşi arată ghearele. Şi, în situaţiile care par cu neputinţă de rezolvat, intervin sfinţii. Ca eroii din poveste, care biruie răul. Numai că sfinţii biruie cu adevărat, gonind răul din vieţile noastre…
Una din minunile Sfantului Nectarie preluata din carte:
„Şi de cancer poţi muri sau nu,
totul depinde de tine…”
Mă numesc Elena Vascan, am vârsta de 51de ani. Scriu aceste rânduri pentru a-I mulţumi bunului Dumnezeu că exist şi câtorva persoane care au fost alături de mine atunci când am trecut prin cea mai grea perioadă din viaţa mea.
Aceşti oameni, cărora le mulţumesc tot restul vieţii mele, sunt:
- cei din familia mea,
- câteva rude care m-au susţinut material şi moral,
- prof. dr. Irinel Popescu, Dr. Teoharie Marinescu,
- ieromonahul Sava de la mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti.
Pe scurt, pot spune că, în vara anului 2006, am fost nevoită să mă internez datorită faptului că pierdeam în greutate, astfel, a trebuit să caut cauza.
După câteva investigaţii am fost sfătuită să fiu operată la stomac, lucru care s-a şi întâmplat pe 6 septembrie 2006. Operaţia a fost făcută la Bucureşti, la spitalul Fundeni. După operaţie, familia a fost anunţată de către profesor că am neoplasm (cancer) gradul 3, fază destul de avansată a bolii, fără ca eu să ştiu, aflând apoi pe parcursul tratamentului.
Pot spune că eu, până atunci, nu am rostit cuvântul cancer. Am refuzat să cred că am aşa ceva. Tot timpul mi-am zis: „Dintr-o simplă răceală poţi muri sau nu, aşa şi de cancer poţi muri sau nu, totul depinde de tine”. Am convingerea că trebuie să ai, mai ales în astfel de momente, o gândire optimistă, să ai răbdare. În sine, răbdarea este o virtute pentru că ea are ca rod nădejdea în Dumnezeu.
Acum e momentul să spun că am primit o educaţie spirituală de la fiica mea, Nicoleta. La îndemnul ei am ajuns la părintele S., căruia îi mulţumesc tot timpul.
Pot spune că am ascultat în totalitate îndrumările medicului. Am făcut chimioterapie (citostatice), radioterapie – tratament foarte greu de suportat, dar tot timpul mi-am zis: „Trebuie să fie bine”.
Aproape de fiecare dată când începeam tratamentul, timp de 10 luni, treceam pe la părintele S. pentru spovedanie. Foarte uimită eram când primeam telefon de la părintele S. Mă întreba ce fac şi dacă mă ţin de rugăciune, căci dumnealui se roagă în continuare pentru mine. Ce spuneţi?! Mai rar aşa preot, să se intereseze de sănătatea oamenilor, lucru pe care medicii îl fac foarte rar, cu mici excepţii.
La 6 luni după operaţie, supărare mare!!! La examenul tomografic au apărut la stomac câţiva ganglioni. Am venit plângând la părintele S. Şi ce credeţi că mi-a zis??? „Aşa cum au apărut ganglionii, pot să şi dispară”, lucru care s-a şi întâmplat.
În luna mai 2007, la îndemnul fiicei mele, Nicoleta, am mers în Grecia, pe insula Eghina. Acolo se află moaştele Sfântului Nectarie. Pot spune că a fost destul de greu să ajungem acolo (atât fizic, cât şi material), dar am reuşit. Când am ajuns, surpriză mare!!! „Raiul pe pământ”. Vă doresc să ajungeţi acolo. Aşa cum poate bine ştiţi, Sfântul Nectarie Taumaturgul este unul dintre cei mai iubiţi şi mai căutaţi sfinţi de către toţi credincioşii. Foarte mulţi oameni care au venit de-a lungul vremii să se închine la sfintele moaşte aflate la Mănăstirea Sfânta Treime din insula Eghina au plecat vindecaţi sufleteşte şi trupeşte. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu mine.
Ajungând în ţară, la Bucureşti, am mers direct la clinică pentru a-mi continua tratamentul. Surpriză însă, doctorul care mă supraveghea din punct de vedere medical a spus să oprim tratamentul deoarece sunt „clinic sănătoasă”.
Aşadar, Îi mulţumesc încă o dată bunului Dumnezeu că exist, îi mulţumesc fiicei mele Nicoleta că m-a îndrumat să merg la mănăstirea Radu Vodă, unde, datorită părintelui S. am învăţat că trebuie să accept situaţia aşa cum este, căci prin rugăciune totul poate reveni la normal, lucru care s-a întâmplat şi în cazul meu.
(Elena Vascan)
marilena a zis,
noiembrie 11, 2010 la 1:10 pm
DOAMNE AJUTA asa este sa ne rugam SF NECTARIE si sa ii multumim in fiecare zi pentru ce face SF NECTARIE PTR NOI DOAMNE AJUTA
serban cristiana-targoviste a zis,
aprilie 11, 2011 la 9:23 am
Am aflat de Sfantul Nectarie intamplator,in urma cu cateva luni de zile,de pe internet.Am fost foarte impresionata de tot ce am citit,de minunile savarsite de Sfintia Sa si de faptul ca cei care se rugau Lui primeau semne.Am facut rost de Acatistul Sfantului Nectarie de pe internet si am inceput sa-l citesc 40 de zile,ca sa ne binecuvanteze cu un bebelus sanatos(eu aveam ceva probleme ginecologice si nu reuseam sa facem un copil de aproape 2 ani),deasemenea ma rugam pentru toti ai casei si pentru nasa mea,care pierduse in urma cu ceva ani o sarcina la 6 luni si nu reusea sa mai ramana insarcinata.Am incercat sa citesc aproape toate minunile,ma fascinau si ma intareau in credinta.Am reusit sa ne ducem si la Manastirea Sfantului Nectarie din Bucuresti,ca sa ne rugam Lui si ca sa luam Mir de la Moastele Sfintiei Sale.E bine inainte sa te duci la manastire sau inainte sa te rogi Lui,sa te spovedesti ca sa fii cu sufletul curat si nu incarcat cu pacate.Ma dadeam cu Mir pe burta si faceam de 3 ori semnul crucii si in unele zile simteam o arsura in locul unde ma dadeam cu Mir.Din pacate in acea perioada am ramas fara serviciu.Ma rugam Sfantului Nectarie sa ma ajute sa-mi gasesc serviciu sau sa raman insarcinta atunci cand va dori Dumnezeu,cand va crede ca e de cuviinta.De cand am inceput sa ma rog asteptam un semn,ceva de la Sfantul Nectarie,ca sa vad daca mi-a auzit ruga si ma gandeam ca eram prea nerabdatoare,neinsemnata si necredincioasa ca sa primesc vreun semn.Dar,intr-o seara,cand am dat sa iau acatistul(in acatist aveam iconita Sfantului Mina si iconita Maicutei Domnului de la Manastirea Ghighiu)sa ma rog,mi-a cazut din mana,s-au rasfirat pe jos si un mic paianjen a iesit din acatist.Eu,atunci mai in gluma mai in serios am zis:”In 3 zile,3 saptamani,3 luni,3 ani voi primi o veste” si asa s-a si intamplat spre uimirea mea.La 3 zile am aflat ca nasa mea a ramas insarcinata,la 3 saptamani am aflat ca eu am ramas insarcinata,dupa ce am bagat dosarul de somaj.Nu-mi venea sa cred!Sunt foarte bucuroasa si am vrut sa impartasesc tuturor minunile savarsite de Sfantul Nectarie,Sfantul Mina.Trebuie doar sa crede-ti si sa va rugati!Stiti vorba aceea :”Credinta ta te-a mantuit!”Acum ma dau in continuare cu Mir pe burta pentru a avea un bebelus sanatos si ma rog si ii multumesc mereu Sfantului Nectarie si Sfantului Mina pentru tot ce-a facut pentru noi.Tie iti multumim Sfinte Nectarie si Sfinte Mina si sa de-a Dumnezeu si Maicuta Domnului sa fiti alaturi de noi pana la sfarsitul zilelor noastre.Doamne ajuta!Aliluia!
mugureinflorit a zis,
aprilie 11, 2011 la 11:10 am
Cristina, iti multumesc ca ai impartasit pe acest blog minunea pe care au facut-o Sfintii. Ceea ce trebuie sa ne faca sa intelegem ca rugaciunea staruitoare, ca a femeii cananeence, primeste intotdeauna raspuns bun de la Cei de Sus.
Sa fie sanatos bebele si te mai astept!
Ioana
Pau;a a zis,
septembrie 20, 2011 la 10:11 am
Ma numesc Paula si vreau sa marturisesc ca Sfintul meu drag Nectarie a fost linga mine si copii mei tot timpul de cind ma rog si cind ma gindesc sau citesc marturii asa ma intaresc in credinta simt o dragoste mare pentru sfint din inima, simt un prieten alaturi ce nu ma lasa oricit de pacatoasa as fi. Acum recent fiul mei a avut examene si pot marturizi ca le-a luat aproape pe toat mai are de dat 3-4 ,dar sunt sigura ca sfintul va fi ca un inger pazitor si il va ajuta. mULTIMIM EU MAMA SI FIUL MEI oCTAVIAN PENTRU AJUTORUL sFINTULUI nECTARIE la EXAMENE LA GASIREA UNUI JOB PE VACANTA la faptul ca s-a dus la spovedit, el care nu reusea mereu ca este ca un tata pentru el si il cauzeste pe drumul vietii. Sfinte Nectarie. Iti multumim. Deasemeni, iti multumesc pentru mama mea care e bolnava are Altzeimer si cu ajutorul Lui reuseste sa se impace cu boala. Multumesc ca ne-ai ajutat si protejat in situatii pe care noi poate nici nu stim , iti multumesc in numele fetei mele ce are ajutor zilnic de la tine in familie.
Tulcea
Daniela a zis,
februarie 20, 2012 la 8:27 am
Mulţumim Sfântului Nectarie pentru grija sa faţă de cei aflaţi în suferinţă atât fizică cât şi sufletească, pentru alinarea şi întărirea pe care ne-o dă celor care ne rugăm către el. În luna decembrie am putut să citesc cartea “Sfantul Nectarie- Minuni in Romania” aşa că am cumparat acatiste si le-am dat celor din familie. La sfărşitul lui ianuarie verişoara mea a născut un băieţel. Pe la începutul lui ianuarie când am vorbit cu ea la telefon i-am spus să mă sune când se apropie momentul şi mamei ei i-am spus despre ajutorul pe care Sf Nectarie îl dă femeilor care nasc. În noaptea în care a născut mama ei rămăsese peste noapte la mine, aşa încât la ora trei noaptea a sunat telefonul, soţul ei comunicându-ne că au ajuns la maternitate. Am citit amândoua acatistul şi pe la patru fara un sfert am primit vestea ca a născut un băieţel la trei şi treizeci de minute de 3,200 g. A doua zi am vorbit cu fericita mămică şi mi-a povestit că totul a decurs foarte bine şi că a fost o naştere uşoară (din momentul în care au intrat în spital şi până a născut totul a fost într-o viteză, pe fişa fiind consemnat “naştere spontană”). Am mai citit pentru ea acatistul cam in a treia zi deoarece era foarte suparată că nu avea lapte suficient. Şi de data aceasta Sf. Nectarie a ajutat-o iar acum sunt bine amândoi, şi mămica şi copilul. V-am scris ca să îi întărească şi pe alţii credinţa că Sfântul Nectarie ne mângâie acolo unde credinţa noastră slăbită de încercările de zi cu zi nu are putere să răzbată. Doamne ajută!
Daniela
maria a zis,
aprilie 16, 2012 la 1:29 pm
Doamne ajuta!eu auzisem despre Sfantul Nectarie de la o prietena care fusese la Ghimicesti si se rugase acolo la moastele Sfantului. Spunandu-mi despre ajutorul primit, am ramas impresionata si mi-a dat acatistul lui pe care il citeam din cand in cand si ma rugam! Intr-o seara am simtit in suflet o curiozitate de a sti mai multe despre viata lui, spunandu-mi ca eu la rog la un sfant fara sa ii stiu viata. Peste putin timp am ajuns la o doamna care , la plecare a simtit sa imi dea o carte: viata, minunile si acatistul sfantului Nectarie. Acesta a fost primul semn ca sfantul vrea sa il cunosc. Am ramas impresionata de viata sa si mai ales de marturiile oamenilor care l-au cunoscut prin rugaciune. Mentionez ca a fost o perioda de ratacire duhovniceasca pentru mine, simteam nevoia sa ma spovedesc, vroiam sa imi schimb viata, de asta am inceput sa il caut pe sfant si sa ii cer ajutorul pentru sanatatea sufleteasca. Eu sunt studenta la facultate in Galati, si incepusem sa intreb cat mai des colegii daca stiu unde se afla moastele sfantului Nectarie. Mi-am dat seama ca sfantul era mai aproape de mine decat mi-as fi imaginat pentru ca este o racla cu o particica din sfintele sale moaste la capela sf andrei a spitalului judetean. am fost la capela respectiva rugandu-ma, si bineinteles ca sfantul a fost grabnic ajutator, In urmatoarele zile m-am spovedit la parintele de acolo ( care acum este duhovnicul meu), iesisem cu totul alt om dupa sf. spovedanie, ma simteam ca un copil nou nascut fara de pacat. Sfantul Nectarie m-a ajutat si m-a incurajat sa merg la marturisit si mi-a daruit un duhovnic pe sufletul meu! sper ca aceasta marturie sa fie spre intarirea si incurajarea de a apela in orice situatie la sfantul Nectarie, si numai, pentru intarirea in credinta si sanatatea trupeaasca si sufleteasca.